DESPRE campania #NuSuntUnFiltru

Consumul excesiv de social media și de utilizare a filtrelor foto începe, încet-încet, să scape de sub control în rândul tinerilor. Din păcate, în Romania, încă nu se strigă suficient de tare sau suficient de des, în spațiul public, care sunt riscurile și efectele psihologice asupra dezvoltării armonioase a tinerilor.

Ideea campaniei #NuSuntUnFiltru a pornit de la un articol despre SelfieHarm, experimentul unui fotograf din UK. Acesta a rugat 15 tineri să își editeze singuri chipul, conform propriilor preferințe. Concluzia experimentului a fost că tinerii de azi, conectați în majoritatea timpului la social media, tind spre niște standarde de frumusețe imposibilă, promovate pe rețelele de socializare, iar faptul că nu le ating în viața reală (ci doar în identitatea pe care și-o crează virtual), poate sta la baza unor simptome periculoase pentru dezvoltarea lor mentală:

- scăderea stimei de sine,

- neacceptarea propriei înfățișări,

- nemulțumire față de propria persoană,

- depresie (în urma comparației imaginii lor reale, reflectată în oglindă, cu rezultatul obținut în urma editării proprului chip),

- lipsa de încredere în sine,

- autoizolarea etc.

Ulterior am căutat, pentru edificare, diverse materiale și articole despre tendința îngrijorătoate a tinerilor de a folosi, în mod abuziv, filtrele foto în editarea fotografiilor lor. Am scris despre frumusețea naturala copiilor noștri, însă interesul meu aparte pentru subiect m-a făcut să merg mai adânc în aspectele acestei probleme.

Mi-aș dori ca prin intermediul articolelor asociate campaniei, să găsim împreună răspunsurile la întrebări precum:

- Care este motivul pentru care tinerii din România optează pentru filtrele foto? Să fie un simplu trend, o toană, un comportament mimetic sau nemulțumirea față de propriul aspect?

- Ce fac și cum fac părinții de adolescenți, în acest context? Sunt îngrijorați? Abordează subiectul în familie sau așteaptă să treacă etapa?

Pe această temă au scris și alți bloggeri și influenceri pe care îi citesc cu mult drag și admirație: Prințesa Urbană, Andreea Raicu, campania Dove - Ai încredere în tine), însă tot cred că, în România, subiectul nu este suficient de intens analizat și mediatizat.

Am lansat pe blog campania #NuSuntUnFiltru, cu resurse modeste, dar entuziasm colosal: pentru a putea reveni constant asupra subiectului și pentru a putea urmări un fir logic al articolelor.

Obiectivul principal al campaniei este acela de a crește gradul de conștientizare asupra utilizării excesive de filtre foto, pe paginile de social-media, în rândul tinerilor.

Implicit, acest lucru include:

- creșterea conștientizării problemei în rândul părinților,

- încurajarea comunicării dintre părinți și copii, precum și a activităților împreună,

- cooptarea unui număr cât mai mare de voci (influenceri, specialiști, psihologi, profesori etc.), care să promoveze, în spațiul public, mesajul campaniei sau mesaje asemănătoare.

Campania se desfășoară pe 3 paliere:

- colaborare cu bloggeri, influenceri, persoane care au o voce în spațiul public și care pot scrie despre acest fenomen îngrijorător.

- colaborare cu tineri care să participe activ și aplicat, prin postarea propriilor fotografii statement, pe paginile lor de socializare, fără a mai utiliza filtrele foto. Participarea tinerilor la campanie prin completarea unui chestionar, creat anume pentru a vedea care sunt motivațiile din spatele utilizării acestor filtre.

- colaborare cu mame de adolescenți care să povestească despre experiențele lor personale, despre relația cu copiii, despre cum abordează astfel de subiecte în familie, despre ceea ce fac pentru a crește stima de sine și încrederea în propria imagine a copiilor lor, astfel încât aceștia să nu simtă nevoia să apeleze la filtre și instrumente de schimbare a propriei înfățișări, să nu-și dorească a fi altfel.

Vis-a-vis de acest fenomen, în România, mulți părinți încă se poziționează în convingeri precum “E o toană a vârstei, o să le treacă”, „Așa fac toți cei de vârsta lor. Ce pot să-i fac?”, „Se exagerează când se asociază depresia în rândul tinerilor cu joaca lor pe Instagram” etc. Aceste ziduri pe care părinții le creează și în spatele cărora se ascund, pentru a nu vedea potențialul pericol din spatele „operațiilor estetice virtuale” nu reprezintă altceva decât o negare a evidenței. Nu este nicidecum vorba de nepăsare, ci despre lipsă de informație sau, mai bine spuns, lipsă de timp pentru căutarea informației. Așa că, tot ce putem face, este să informăm. Mai mult, mai des, mai intens :).

Știu că schimbarea nu se va face peste noapte. Ne-au trebuit ani de zile – nouă, ca societate – să începem să conștientizăm riscurile fumatului, ale consumului excesiv de zahăr, să învățăm să citim etichete și să fim mult mai selectivi cu tot ceea ce luăm din raftul super-marketurilor și punem în coșul de cumpărături. Ne-au trebuit ani să acceptăm că pesticidele pot predispune la cancer și nu sunt doar niște îngrășăminte care dau culoare mai frumoasă legumelor. Am învățat greu că produsele cosmetice din magazine conțin și ingrediente de sinteză, care fac mai mult rău decât bine pielii. Vom învăța greu și că filtrele foto sunt nocive pentru sănătatea mentală. Poate nu vom reuși cu actuala generație, însă prin perseverență și mesaj constant repetat, avem șanse să reușim cu următoarea.

Chiar cred că putem crea un trend al „fără foto-filtre”-lor, așa cum există un trend al „fără zahăr”-ului, al „fără tutun”-ului sau al „fără pesticide”-lor. Nu vor adera toți la el, este firesc. Cu răbdare, însă, putem câștiga o generație majoritară de partea noastră :).